Un club sportiv din România are în 2026 patru surse reale de bani: finanțarea locală pe proiecte, sponsorizarea corporativă, redirecționarea impozitului și fondurile europene. Fiecare are o condiție birocratică fără de care banii nu ajung.
Finanțarea locală: modelul Cluj-Napoca
Primăria Cluj-Napoca a alocat 30,8 milioane de lei pentru activități sportive în 2026, atât pentru sportul de performanță, cât și pentru categoria „Sportul pentru toți”. Finanțarea municipală poate acoperi până la 90% din valoarea eligibilă a proiectului, iar selecția se face de o comisie, pe criterii de impact în comunitate, calitate a propunerii și capacitate de implementare. Tot la Cluj, municipalitatea acordă 700 de lei pe elev pentru activități sportive la clasa a III-a; peste 5.500 de elevi au beneficiat în anul școlar anterior, iar programul continuă în 2026-2027, inclusiv pentru elevii din școli private acreditate.
Sponsorizarea: ce s-a schimbat
Plătitorii de impozit pe profit scad sumele sponsorizate din impozitul datorat, în limita minimă dintre 0,75% din cifra de afaceri și 20% din impozitul pe profit datorat. Microîntreprinderile nu mai beneficiază, din 2024, de facilitatea fiscală la sponsorizare – pot dona, dar fără avantaj fiscal. Atenție la condiția care blochează cele mai multe contracte: sponsorizarea către o entitate nonprofit este deductibilă doar dacă beneficiarul este înscris, la data contractului, în Registrul entităților pentru care se acordă deduceri fiscale. Redirecționarea impozitului neutilizat se face prin formularul D177.
Fondurile europene
Programul Erasmus+ Sport rămâne deschis cluburilor și federațiilor. Federația Română Sportul pentru Toți derulează, de exemplu, proiectul „Break for Health”, dedicat mișcării, sănătății și incluziunii sociale la copii și tineri.
Ce se poate face concret
Primul pas pentru orice club-asociație este înscrierea în Registrul entităților pentru deduceri fiscale – fără el, niciun contract de sponsorizare nu are valoare pentru sponsor. Al doilea: un dosar de sponsorizare construit pe cifre de impact – câți copii, din ce cartiere, câte ore pe săptămână – nu pe rezultate sportive. Iar primăriile ar trebui să publice lista de finanțări și grila de punctaj înainte de termenul de depunere, ca la Cluj-Napoca.
Surse: Monitorul de Cluj, Cluj24, Contzilla, FRSPT
